Articolul de astăzi este fructul unei mari dezamăgiri. De obicei, împrumutam pasta de alune de pădure, de la gelateria unde am lucrat anul trecut, pentru că era efectiv the best. Anul acesta, din cauza situaţiei covid, mi-a fost imposibil să ajung la gelaterie, aşa că am comandat-o online. Cea mai mare greşeala ever! Deşi confecţia expira în august 2021, avea gust de rânced. Aşa că m-am apucat să mi-o fac singurică, să nu iau altă ţeapă . Acu’ să nu credeţi că toate pastele de oleaginoase de pe piaţă sunt oribile. Eu o fac acasă, acum, pentru că durează prea mult livrarea. Şi am şi foarte multe alune de pădure.
Cum să aleg o pastă de oleaginoase din comerţ?
Fie că o cumpărăm online, fie că o cumpărăm din magazin, pe etichetă trebuie să scrie 100% alune, eventual cu o parte foarte mică ulei de floarea soarelui. Important e să nu deţină zahăr, pentru că nu este o pastă pe care o poţi întinde pe pâine şi să o mănânci ca pe Nutella. O pasta de calitate trebuie să aibe un gust atât de puternic, încât să îţi provoace o uşoară stare de neplăcere. De ce? Pentru că este un element aromatizant şi în doze mari este foarte neplăcut pe papilele gustative. ATENŢIE: să nu aibe gust de rânced! În acest caz, nu punem în discuţie calitatea pastei, ci modul de conservare nepotrivit. Adică se poate întâmpla să râncezească şi o pastă de o calitate optimă.
La ce putem folosi pasta de oleaginoase?
Efectiv la orice:
- la aluat fraged, pentru a obţine biscuiţi, tarte, baci di dama, etc;
- la gelato cu gust de nocciola sau gianduja;
- la semifreddi, mousse, bavareze, crema de patiserie şi mai ales la namelaka, fie ea doar alune de pădure, fie gianduja!!!
Reţeta, pe care o folosesc eu!
Internetul este plin de variante, ba doar alune de pădure, ba alune cu zahăr, ba alune cu ulei. Personal o prefer pe cea cu ulei, simt că uleiul ajută foarte mult la măcinarea alunelor. Clar, nu vom obţine efectul industrial şi anume o pastă foarte fină, gen nutella. De ce? pentru că avem doar un robot casnic , care nu face minuni ca cele industriale.
Dozele se pot schimba în funcţie de propriile nevoi. Eu am folosit:
- 360 grame alune de pădure cu coajă;
- 80 ml ulei floarea soarelui.
Mod de preparare:
- punem alunele în tavă şi le coacem în cuptor, la 180 grade până simţim un parfum de alune prăjite; durează cam 10 minute. Atenţie să nu le ardeţi, deci staţi cu ochii pe ele şi amestecaţi-le din când în când.
- când sunt prăjite, le punem pe un prosop curat, neparfumat. Dacă sunt prea fierbinţi, le lăsăm puţin să se răcorească, apoi frecăm prosopul, pentru a elimina pieliţele alunelor (clar, este facultativ, există paste care conţin şi pieliţa alunelor).
- cât sunt încă călduţe, le punem în mixer şi începem să le măcinăm cu intervale , pentru a nu suprasolicita robotul. de ce călduţe? uleiul conţinut de alune, iese mai uşor şi ajută măcinarea.
- când seamănă cu un piure, adăugăm uleiul şi continuăm să mixăm până obţinem o consistenţă cât mai fină.
Pasta de alune de pădure este gata! Se conservă în frigider cam 10 zile şi în congelator câteva luni, dar nu m-aş întinde mai mult de o lună. Să o închideţi ermetic, altfel va absorbi toate mirosurile de prin frigider.
Sper să vă fie de folos şi vă aştept pe grupul de facebook : Baking happiness — grupul, unde o să vă arăt diferenţa între pasta făcută în casă şi pasta cumpărată!