Ana Sârb – Prăjitură cu mere

Written by on in Despre voi şi reţetele voastre!

Ana are ocazia, să dea deschiderea unei noi rubrice a blogului: “Despre voi si reţetele voastre“. Sper să avem cât mai multe, astfel, de poveşti si reţete.

Povestea Anei, scrisă de ea, insăşi!

“Eu şi mama, care, nu putea să lipsească alături de reţeta de prajitură cu mere.”

“Ufff povestea mea, Ramona: eu, am două, dar, am să ţi-o scriu pe cea bună! Mă numesc Ana Sarb, am 49 de ani, româncă, dar trăiesc în Spania de peste 14 ani cu familia. Am doi băieţi şi cred că datorită lor, a crescut pasiunea mea pentru dulciuri, pe care am primit-o de la mama mea, din copilărie. Aşa cum, ea, ne făcea dulciuri în fiecare săptămână, după căsătorie şi când am avut copiii, mi s-a părut ceva foarte normal, a găti şi a prăjituri, pentru familie.La reuniunile de familie, întodeauna, eu eram, cea care făcea desertul. Cum a trecut timpul, din ce in ce mai mult, am practicat şi de 3 ani am început să lucrez la comandă, de acasă pentru românii, de prin această zonă, cărora le este dor de dulciurile şi torturile specifice româneşti. Aceasta este pagina mea de facebook: Tartas de Ana. În ultimele luni m-am gândit, serios, să îmi deschid, aici, un laborator de pastelerie(cofetărie), dar m-a oprit, in sec, coronavirus. Sper din tot sufletul, că nu o să trebuiască să renunţ, la visul meu, de a avea propria pastelerie (cofetărie). Te salut şi te îmbrăţişez cu drag din Reus, Spania!! “

Reţeta Anei!

Eu, când, mă întorc în copilărie, mă văd cu o bucată de prăjitură cu mere, făcută de mama mea! O fac şi eu, cât pot de des, pentru că e preferata tuturor, şi e în acelaşi timp, cea mai simplă şi mai ieftină prăjitură. Pentru asta, o făcea şi mama mereu: conţine ingrediente simple, care, se găsesc în toată casa.

REŢETA: 2-3 kg de mere, curăţate şi răzuite, se pun la foc cu 10 lg. (linguri). de zahăr şi multă scorţişoară; se căleşte până devine o pastă, care, când, se răceşte, se umple foile, cu ea. 8 lg. de lapte, 8 lg. de ulei, 8lg de zahăr, un ou, sare, o lg. de amoniac stins cu lămâie sau oţet, făină cât cuprinde. Se frământă bine şi se lasă câteva ore la odihnit.Apoi, aluatul se împarte în 4 bucăţi şi se coc 4 foi pe dosul tăvii, când sunt reci, se umple cu mărul călit şi se lasă, cel mai bine, de azi pe mâine. Pentru mine şi familia mea, nimic mai bun💖💖.

Cu timpul, am încercat să mai schimb câte ceva pe ici pe colo, să pun puţin unt în măr sau altceva, dar copiii mei, întodeauna mi-au atras atenţia: “Fă-o, mamă, cum o făceai întotdeauna, că. la prăjitura asta, nu ai ce îmbunătăţi!”.

Intervenţia mea!

După ce am citit cuvintele Anei, m-am lăsat convinsă că nu există ceva mai bun, decât, prăjitura de mere, a mamei sale! Aşa că am respectat reţeta întocmai, cu singura diferenţă, că am cântărit ingredientele şi am făcut doar jumătate de porţie! Voi puteţi face porţie dublă sau triplă , pentru că este într-adevăr, foarte bună!

Ingrediente :

Umplutura:

  • 1 kg. mere curăţate şi date pe răzătoare;
  • 130 grame zahăr;
  • 5 grame scorţişoară sau după gust.

Foi:

  • 250 grame făină;
  • 50 grame lapte integral 3,5%;
  • 50 grame ulei floarea soarelui;
  • 60 grame zahăr tos;
  • 1 ou mediu ( 50 grame ou );
  • 4 grame amoniac stins cu oţet sau lămâie;
  • sare.

Metoda de lucru:

  • Facem, întâi, aluatul, din toate ingredientele de mai sus, fără să îl frământăm prea mult. Îl dăm la rece pentru cel puţin 2 h.
  • Cât se răceşte aluatul, luăm merele, le curăţăm, le dăm pe răzătoare, le stropim cu zeamă de lămâie, le acoperim cu zahărul şi scorţişoara. Apoi le gătim, pe foc mediu, până se transformă, într-o pastă. Eu, am folosit merele Granny Smith, dar cred că merge orice soi de măr, care nu e făinos.
  • Scoatem aluatul din frigider şi îl împărţim în 4 bucăţi, de circa 130 grame.
  • Întindem fiecare bucăţică de aluat, cât mai subţire posibil. Vor creşte destul de mult la copt. Eu, m-am ajutat de o foaie de silicon: am întins cât a fost de lungă foaia; aluatul care ieşea de pe foaia de silicon, îl tăiam şi completam unde aveam golul; întindeam iar.
  • Coacem fiecare foaie până se rumeneşte, la circa 200 grade.
  • Când scoatem foile din cuptor, trebuie să le aşezăm pe o suprafaţă cât mai dreaptă. Altfel se va întări strâmb şi când, vom întinde umplutura, se va crăpa- da, am paţit-o!
  • Montarea este destul de simplă: întindem umplutura pe fiecare foaie, apoi acoperim cu foaia următoare şi tot aşa, până la final.
  • Dăm prăjitura, peste noapte, la frigider. A doua zi, o scoatem din frigider şi o porţionăm, după preferinţe!

Dragă Ana, vreau să îţi mulţumesc că ai împărtăşit cu noi reţeta ta de suflet, reţeta care te aduce aproape de mama ta, cu fiecare îmbucătură! Trebuie să recunosc, că nu sunt foarte pricepută, la prăjiturile cu foi, şi sper că am reuşit să mă ridic la înălţimea reţetei voastre! Prăjitura este într-adevăr, simplă, dar extrem de bună si uşor de făcut! Geo, aproape că, a mâncat-o pe toată şi abia am reuşit să salvez, ceva pentru fotografii!

Dragi cititori, dacă doriţi să vă împărtăşiţi povestea şi reţeta voastră de suflet, intraţi pe grupul Baking happiness, căutaţi postarea Despre voi şi reţetele voastre, şi scrieţi-vă povestea. Vă voi anunţa, când a-ţi fost aleşi! O să incerc să scriu,aici pe blog, povestea fiecăruia, dintre voi!