Povestea Ilincăi, scrisă chiar de ea!
“Eu sunt Ilinca, am 30 de ani şi sunt din Iaşi. Am vrut să îmi îndeplinesc visul de a deveni jurnalist, dar, realitatea mi-a arătat că, rolul de jurnalist ,nu mi s-a potrivit. Am absolvit conştiincios facultatea, dar nu am profesat. Mai cu voia mea sau fără, viaţa s-a încăpătănat să mă poarte prin diferite locuri ,unde am fost nevoită să mă adaptez la diversitate.
Am lucrat în România, apoi în SUA, Londra şi acum sunt în Canada. Pasiunea pentru prăjiturit a început din adolescenţă, când nu imi ieşeau prăjiturile cu foi sau cele cu “făină cât cuprinde”. M-am enervat şi am exersat până au ieşit cum am vrut. Bineînţeles, ca o ironie a sorţii, acum, acestea îmi plac şi imi ies cel mai bine.
Primii bani din baking, i-am facut în Londra, când am rămas, şi eu şi sotul,fără job-uri. Primul tort l-am învelit în staniol, pentru că nu aveam cutii speciale. Amintiri… Ulterior, am plecat definitiv din Londra, cu o maşină ticsită de bagaje, florile mele în ghiveci, un pisic şi multe incertitudini. România, am gasit-o cam cum am lăsat-o… doar părinţii şi bunicii, erau mult mai îmbătrâniţi şi apăsaţi de dor.
Nu cred că mai există explicaţie potrivită de ce am fost nevoiţi, din nou, să plecăm din România. Acum suntem la mii de km, în Canada. Deşi, nicăieri, nu o să pot să regasesc atmosfera de acasă, o luăm, iar, de la început. Sper că, aici, să fie locul, unde, să îmi aşez valiza, definitiv.
Mi-am promis şi că, indiferent, de cum îmi aşează, viaţa, planurile, voi continua să fac prăjituri, pentru că asta îmi aduce, relaxare şi împlinire .”
Reţeta Ilincăi, scrisă tot de ea!
Rulada cu biscuiţi ❤ sau şarpe.
Mama, mi-o făcea de când eram mică. Şi pentru că aşa de multă mâncam, ca să mă opresc, îmi spunea că e un şarpe. Fiind lungă şi rulada chiar semăna. 😃
E delicioasă, cel puţin pentru mine .
Reţeta:
Pentru aluatul de biscuiţi:
- 500 grame biscuiţi daţi la maşina de carne;
- 200 grame zahăr pudră;
- 4 linguri cacao;
- o esenţă de rom;
- lapte călduţ (circa 400 grame – variază – aluatul trebuie să iasă destul de tare, să nu se sfărâme şi să îl puteţi modela şi întinde uşor).
Pentru crema de ou:
- 4 gălbenuşuri fierte tari şi răcite;
- 250 grame unt moale, la temperatura camerei;
- zahăr vanilinat + esenţă de vanilie;
- 3 linguri pline cu zahăr pudră.
Mod de preparare:
Blatul:
Biscuiţii se amestecă cu cacaoa, zahărul, romul şi cu laptele călduţ (adăugat treptat, nu tot deodată) până ajungeţi la un aluat destul de tare, dar , pe care, să îl puteţi întinde.
Crema:
Gălbenuşurile fierte, se freacă foarte bine cu zahărul, vanilia şi untul, până se obţine o cremă.
Asamblare:
Aluatul de biscuiţi se împarte în două părţi egale, la fel şi crema. Se întinde bine cu sucitorul, pe o folie de plastic şi, deasupra, se întinde uniform, crema. Se rulează bine şi se dăm la rece.
Se pastrează la frigider şi se consumă rece.
Romul din aluatul de biscuiţi şi vanilia din cremă, dau savoare, acestei rulade.
Intervenţia mea!
În primul rând, doresc să îi mulţumesc Ilincăi pentru că a împărţit cu noi, atât parte, din povestea ei, cât şi această reţetă, minunată! Îţi doresc să ai parte de tot ce e mai bun!
Eu, nu voi mai rescrie reţeta, pentru că Ilinca a făcut o treabă excelentă! Voi povesti numai ce schimbări am adus la reţetă : am folosit amaretto în loc de esenţă de rom şi am facut 4 rulade micuţe. Atât!
Trebuie să recunosc, că mi s-a părut dubioasă crema cu gălnenuşuri fierte. Nu am mai auzit până acum, dar trebuie să recunosc că este absolut delicioasă.
Iniţial, mi s-a părut că mi-a ieşit prea multă, aşa că am dat şi la vecini. Dar, de unde era să ştiu că a fost atât de bună, încât Geo mai voia ? Acum, trebuie să repet reţeta cât de curând, altfel nu mă va ierta!
Vă recomand cu drag această reţetă, pentru că este uşor de făcut, economică, dar mai ales DELICIOASĂ, fără să exagerez!! O să o revedeţi, curând pe grup, pentru că vreau să mă ierte Geo!
Voi, dragi, cititori, dacă doriţi să aveţi povestea şi reţeta voastră pe blog, o să ne găsiţi pe grupul Baking happiness.